marți, 26 aprilie 2016

M-am decis, ma mut din oras intr-un sat ecologic

M-am decis, ma mut din oras intr-un sat ecologic




Mi-a luat ceva timp decizia, dar acum sunt hotarata, anul asta o fac cat mai repede, pana in vara ma voi muta, am scos apartamentul la vanzare. Cochetez cu ideea de cativa ani e drept, doar ca nu am gasit locul si momentul potrivit.
Eu sunt doctorita, iar sotul contabil, avem in jur de 33 de ani si avem cam aceleasi pasiuni legate de munte, de natura, de libertatea interioara si cam aceleasi stresuri zilnice: nebunia orasului si nesimtirea oamenilor, a banilor, a vecinilor de la bloc, etc. In plus acum suntem din ce in ce mai convinsi ca criza asta economico-financiara care se ridica la orizont, pana in toamna isi va arata coltii si in Romania, iar la oras in nici un caz nu o sa mai putem supravietui decent. Iar de anul trecut am gasit si locul perfect, in Apuseni,
intr-un loc pitoresc, relativ retras, linistit si intr-o comunitate ecologica autosustenabila. Chiar daca noi locuim in Bucuresti de opt ani, ne vom muta in curand in jud. Alba, in comuna Ramet, in satul ecologic Harmonia : ) Ei sunt un grup ce au inceput din 2009 si desi am mai fost prin tara si pe la alte grupuri, au fost singurii care au facut ceva concret si cu care stiu ca ne putem intelege si ajuta pe multe domenii, iar cel care a initiat acest proiect, ne poate ajuta cu actele, constructia si restul in termeni clari si de la inceput stabiliti.
Chiar vrem amandoi sa renuntam la oras, dar nu de tot, ci sa il vizitam cand ni se face dor de plimbat prin orasele tarii.  Am fost deja de cateva ori acolo si am petrecut zile minunate! Cheile Rametului si Manastirea sunt absolut superbe, altitudinea e in jur de 600 de m, un adevarat colt de rai! Da, vreau sa am gradina mea cu flori, gradina mea cu zarzavaturi, piscina noastra si cuptorul nostru de facut paine de casa! Timpul meu liber nelimitat in mijlocul naturii si sa imi traiesc restul vietii plina de bucuria de a fi si nu de stresul de a trai! Sotul isi doreste atelierul lui de tamplarie si curtea cu tot felul de animalute si mai ales un 4*4 – nu neaparat nou!
Am facut un calcul simplu si dupa ce ne vindem apartamentul din Bucuresti – nu e situat ultracentral, dar nici la margine – ne raman jumate din bani sa ne construim o casa cocheta si calduroasa, ceva teren si sa ne luam si o garsoniera in Alba Iulia pe care sa o dam in chirie, ca un surplus la pensie. Iar din restul o sa ne luam si un 4*4 si o sa putem trai din ei cel putin douazeci de ani, avand in vedere ca o parte din cele necesare traiului le vom produce noi, acolo: cartofi, oua, lapte, zarzavaturi, grau, ciuperci, etc. Vom face si o mica ciupercarie, cativa stupi, o plantatie medie de afine si una de lavanda. Vom putea inchiria si un hectar de teren arabil in vecinatate si impreuna cu ceilalti membrii ai comunitatii ne vom ajuta unii cu altii. Ne gandim si la un plan pentru fonduri europene de la anu. In plus avem internet acolo si mai putem lucra si on-line ca sora mea, ca freelanceri! Acolo chiria e zero, impozitele sunt foarte foarte mici, apa si curentul cu panouri solare sunt gratis!
Deci, de ce sa ne chinuim atata si sa ne mai risipim viata cu stresul asta zilnic, daca o putem duce de maine mai bine? Asta e intrebarea care nu ne mai da pace! In trei luni pot fi deja in casa mea, iar pana in august ne depunem demisia, plecam in Grecia si cand venim inauguram noua casa! Oricum, inca de pe acum am mai vorbit si cu alti prieteni si sunt sigura ca vor veni si ei alaturi de noi!
Iar acest articol il scriu pentru ca vreau sa stie cat mai multa lume ca exista intotdeauna si alte cai de ati trai viata din plin in mijlocul naturii si ca putem alege fiecare in cunostiinta de cauza! Numai vorbesc de criza asta care poate sa ne lase si fara toti banii lichizi! In primavara asta inca se mai poate face ceva, o miscare regeneranta pentru care o sa ma felicit toata viata!

PS: Am primit rugamintea sa postam acest articol pe blogul nostru : )